WE GO… cu Alecsander Podolski

Pe Alecsander Podolski l-am cunoscut pe Tenerife. Într-o astfel de călătorie, plină de emoții, lume și peisaje mirifice, nu e voie să fie liniște. Îl admir pentru ceea ce face, pentru accentele pe care le pune în călătoriile sale și pentru aportul său în schimbarea vieții multor oameni. Și-a găsit menirea odată cu proiectul WE GO – o agenție de turism care iese din toate standardele.

 man

Alecsander, cum a început călătoria ta prin lume? Cum ai ajuns să ai acest mod de viață?

A început spontan, la o etapă a vieții când aveam cu totul alte valori, priorități, scopuri. Nu eram interesat de călătorii, poate din cauza că nu-mi permiteam financiar, poate pentru că nu coincideau cu scopurile mele la acel moment. Însă, ca o rază de soare în întuneric, în momentul în care câștigasem primii bani a venit și propunerea din partea unui prieten să mergem în Sri Lanka, călătorie despre care mai apoi s-a aflat în toate colțurile lumii și care a schimbat multe vieți, inclusiv pe a mea. Dacă la plecare eram împrăștiat, atunci la întoarcere știam sigur ce-mi doresc să fac în viață – să călătoresc, cât mai mult și cât mai departe. 

Să zic că eu am ajuns la acest mod de viață ar fi greșit, mai degrabă el “a ajuns” la mine. După călătoria în Sri Lanka am petrecut luni la rând în frământări și căutări, încercând să văd cum puteam să călătoresc și să câștig bani în același timp.  IT-ul nici pe aproape nu e pasiunea mea, iar alte opțiuni de job mai că nu erau. Unica soluție – să-l inventez. Au mai trecut câteva luni cu nopți nedormite și idei spulberate ca, într-o bună zi, când deja cedasem, să mă luminez, să-mi vină ideea ce ulterior s-a transformat într-un mod de viață.

Asta nu s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi fost toți cei care au crezut în mine, care au dorit să pășească într-o lume a călătoriilor până atunci prea puțin cunoscută pentru moldoveni. Și iată așa, pas cu pas, grup cu grup, s-a ajuns la ce s-a ajuns. Acum WE GO e copilul meu, e părintele meu și e mentorul meu. Eu îl cresc, el mă educă. Acest proiect îmi umple viața cu amintiri, emoții, valori, liniște și, cel mai important, oameni. În cele 37 de călătorii făcute până acum am reușit să cunosc peste 250 de oameni frumoși.

man braslet

Care ar fi minusurile unui astfel de job ca al tău, când ești mai mereu pe drumuri?

Lumea e obișnuită să vadă doar partea frumoasă a misiunii mele. Anume așa o numesc – nici job, nici hobby, dar misiune, și cum ziceam, oamenii văd doar exteriorul. Nimeni nici pe aproape nu-și imaginează dificultățile care se ascund în spatele pozelor de pe Facebook. Anul acesta încă nu am avut o pauză mai mare de 3 săptămâni între călătorii, cel mai des e vorba de una-două; de câțiva ani am pus cruce pe viața personală, îmi e foarte greu să fiu implicat într-o relație; mi-am extenuat organismul cu schimbarea deasă a fuselor orare, anotimpuri, clime, peste 100 de zboruri pe an… Am o stare de somnolență și lipsă permanentă de puteri. Aș încerca să fac niște schimbări – sport, alimentație, yoga, dar iarăși, timpul pe care-l petrec acasă, în mare parte, se scurge pe organizarea următoarelor călătorii. Iar cel mai grav minus e că nu pot să am câine…

 

Sunt curioasă să aflu care destinație te-a impresionat cel mai mult și prin ce?

Noua Zeelandă m-a cucerit atât pe mine, cât și pe cei care au fost cu mine acolo. E țara care te pune la încercări, care îți oferă liniște, te crește spiritual, îți alintă ochii cu culori și îți încarcă sufletul cu energie. Nu m-a impresionat prin ceva anume, ci prin toate la un loc. Cum scria pe o piatră de acolo, “It’s better to see one time than to hear a million times. New Zealand.“. Îi doresc fiecăruia să ajungă în această țară, măcar o dată în viață.

man and woman conversation

Cea mai mare gafă pe care ai făcut-o în evadările tale care e?

Nu mereu mi-am controlat emoțiile. Nu mereu am ascultat, nu mereu am zis ce am dorit să zic. Vorbesc de relațiile interpersonale cu membrii grupului.

 

Cum te vezi la bătrânețe?

Cu un restaurant pe malul mării sau oceanului. Mic și drăguț. În curtea restaurantului va alerga câinele meu, iar eu la bucătărie voi prepara bucatele pentru oaspeți.

man

Blitz 

  • În ce țară se mănâncă bine? Thailanda.
  • Dacă nu aș călători, atunci aș fi/face… politică.
  • Capătul lumii înseamnă… începutul propriului orizont.
  • Din călătorii aduc… magneți și monede.
  • Nu plec în călătorie fără… camera action – GoPro.

 

P.S. “Investiți banii așa ca să vă îmbogățiți sufletul, nu trupul. Al doilea nu e veșnic.” – ăsta e sfatul lui Alecsander Podolski.

Related Post

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *